18.04.2017

Anul asta, Pastele a fost celebrat in aceeasi zi atat la ortodocsi cat si la catolici, asa ca, dupa multi ani am fost din nou acasa de Paste. Nu puteam rata ocazia de a face o vizita familiei Putinelu asa ca azi, impreuna cu Roxana, le-am calcat pragul. Prin bunavointa colegului de munca Pawel Krauza si a cumnatilor mei de la Arad, am putut sa fac din nou o bucurie copiilor. Pawel, impresionat de rezultatul campaniei din iarna trecuta, a colectat de la cunoscuti hainute pentru copii, pe care apoi mi le-a inmanat pentru a le duce copiilor familiei Putinelu. Si de la cumnatii mei de la Arad am primit hainute care au ramas de la copii (finutii mei). Pe langa asta, am cumparat si cate o pereche de incaltaminte pentru sezonul cald fiecarui copil (exceptie Nicolae, care inca nu are nevoie),

Am fost foarte impresionati de bucuria copiilor, de faptul ca nu ne-au uitat, de imbratisari. Afirmatia zilei ii apartine lui Jesi, care la vederea incaltamintei a spus "pe astia ii tin pentru cand merg la scoala". Un copil deosebit, care stie sa aprecieze ceea ce are, chiar daca are doar 6 ani. Iar faptul acesta dovedeste o data in plus ca educatia e la ea acasa in sanul familiei.

05.01.2017

 

Familia Putinelu este din Baia de Cris, o localitate aflata la 8 kilometri de Brad. Intr-o tara care se confrunta cu un spor natural negativ, o familie cu 5 copii e lasata de izbeliste. Tatal e cel care asigura venitul familiei in timp ce mama se ocupa de cei 5 copii cu varste cuprinse intre doua saptamani si 6 ani.

I-am intalnit prima oara in 19.12.2016, cand, impreuna cu sotia, i-am vizitat in locuinta lor. Cu totii locuiesc intr-o camera de nu mai mult de 10mp. Din fericire, in cladirea in care au fost lasati sa locuiasca, mai exista o camera pe care au amenajat-o ca bucatarie si baie. Nu au apa curenta, iar toaleta e in fundul curtii. 

Inca de la inceput mi-am dat seama ca, in ciuda greutatilor, parintii au foarte mare grija de copii. Zambetul sincer de pe fata lor spune totul.

Am aflat si ca, in urma unor reclamatii, au fost vizitati de reprezentantii comunei. Reclamatiile se refereau la conditiile in care locuiesc, a spatiului redus pe membru de familie. Din pacate, solutiile din partea primariei comunei Baia de Cris par a fi inexistente.

Din pacate posibilitatile parintilor de a oferi un viitor mai bun celor cinci copii, sunt destul de reduse. Si asta nu pentru ca nu si-ar dori sau nu ar face tot ce le sta in putinta pentru asta, ci pentru ca sistemul ofera sprijin foarte limitat, daca il ofera. De capatai este accesul la sistemul de sanatate si de educatie. Din toamna Jesi va merge la scoala, iar anul viitor va fi randul lui Sebi sa inceapa scoala. Fara un ambient propice educatiei, va fi foarte greu pentru acesti copii sa reuseasca. Ambientul propice include liniste in familie, spatiul dedicat invatatului (camera separata), puterea financiara de a sustine procesul educational, igiena propice, etc. De aceea, telul imediat pentru aceasta familie e sprijinul pentru a se muta intr-o locuinta potrivita in orasul Brad, precum si sprijinul pentru stabilitate in acea locuinta. Cautarile au inceput deja. Sper ca Jesi va incepe scoala la Brad si va avea spatiul care-i va permite sa se dezvolte in liniste si armonie.  

Nicolae e cel mai mic dintre copii. Abia ce a venit pe lume de sfantul Nicolae, de unde si numele.

Mia este a doua cea mai mica dintre copii. Are 2 ani si daca la prima vizita a fost rusinoasa, la a doua e mai tot timpul cu gura pana la urechi. 

Florin are 3 ani, iar Sebi are 5 ani. Sunt doi baieti foarte dezinvolti si mai tot timpul zambitori in ciuda faptului ca sunt cam raciti.

Cea mai mare e Jesi. Ea are 6 ani si e in clasa pregatitoare, iar de la toamna va merge la scoala. La inceput e mai timida, dar intram in vorba si timiditatea dispare. 

Sunt de parere ca o astfel de familie trebuie sustinuta cat mai mult, astfel incat parintii sa poata asigura copiilor o copilarie cat mai fericita si lipsita de griji precum si conditii decente in care sa creasca si sa se formeze. Cele cateva lucruri de stricta necesitate sper ca au reusit sa mai usureze din greutati si  sa aduca putina liniste in sanul familiei Putinelu.

Si pentru ca Jesi a invatat deja sa scrie unele litere, le transmite tuturor angajatilor din cadrul Firmei TAKATA Ulm care au contribuit la reusita aceastei actiuni, mesajul de mai jos: